2008

• Domnul COSMA DRAGHICESCU

In anul 2008 Consiliul Local Amara a luat hotararea de a-i decerna post mortem Titlul de cetatean de onoare preotului paroh Cosma Draghicescu. Distinctia a fost acordata de primarul orasului Amara, dl. Moraru Victor fiului preotului Cosma Draghicescu, dl. Draghicescu Inocentiu.

Decernarea Titlului de cetatean de onoare fiului preotului Cosma Draghicescu

S-a născut pe 17 iulie 1915 în Marsilieni, comuna AlbeÅŸti judeÅ£ul IalomiÅ£a din părinÅ£ii Petrache (ţăran) ÅŸi Voica (casnică).

După frecventarea ciclului ÅŸcolar primar în localitatea natală reuÅŸeÅŸte primul la concursul de admitere de la Seminarul teologic din ConstanÅ£a. Prin desfiinÅ£area acestuia, după 4 ani continuă studiile la Seminarul din Dorohoi, 2 ani, pentru ca în următorii 2 ani, până la absolvire, să fie elevul Seminarului teologic din GalaÅ£i.

Orientarea către seminar ca formă echivalentă a liceului nu a fost întâmplătoare ÅŸi nici determinată de raÅ£iunile frecvente în epocă, la fixarea unei atare opÅ£iuni. Ea are la bază faptul că tatăl, Petrache Drăghicescu, nu numai bun creÅŸtin ortodox, dar ÅŸi profund ataÅŸat bisericii, era cântăreÅ£ bisericesc în satul de domiciliu.

Cu toate acestea însă, se poate afirma, că destinul preoÅ£esc al copilului de numai 11 ani a fost determinat de voinÅ£a divină, căci în tot ce a urmat pe parcursul vieÅ£ii sale preotul Cosma Drăghicescu s-a dovedit un preot de reală vocaÅ£ie, un dăruit acestei cariere pe care a slujit-o până la contopirea cu ea.

În 1949 fiind reÅ£inut, ca atâÅ£i alÅ£i intelectuali, de organele de securitate ÅŸi întrebat fiind de ce s-a făcut preot a răspuns „Este greu de explicat sumar de ce m-am dăruit acestei cariere, dar este sigur că dacă m-aÅŸ naÅŸte a doua oară tot pe ea aÅŸ îmbrăţiÅŸa-o". A fi mândru la acea vreme ÅŸi în împrejurările menÅ£ionate de calitatea de preot vorbeÅŸte de la sine.

Studiile universitare, absolvite la Universitatea din CernăuÅ£i, au fost urmate de o tentativă de obÅ£inere a titlului de doctor în teologie cu o teză despre „Dimitrie Cantemir ÅŸi ortodoxia". Succesul strălucit al admiterii nu a putut fi dus la finalizare însă datorită vicisitudinii evenimentelor din deceniul 1940 - 1950.

Începutul carierii preotului Cosma Drăghicescu se leagă de biserica Andronache din BucureÅŸti, de la care după scurt timp, a fost transferat la Mitropolia Olteniei din Craiova.

În 1940 vine preot în comuna Ciochina judeÅ£ul IalomiÅ£a, comuna natală a soÅ£iei, LuminiÅ£a Drăghicescu ÅŸi situată la mică distanţă de Marsilieni.

În împrejurările vremurilor care, se ÅŸtie, au fost dintre cele mai aspre ÅŸi-a derulat activitatea cu egală pasiune atât în sfera activităţilor din parohie în care erau contopite ÅŸi cele umanitare, cât ÅŸi în cea a unui progres intelectual continuu publicând în mod constant studii de specialitate în revista Tomis a Episcopiei din

Constanţa, de a cărei eparhie aparţinea.

După o activitate neîntreruptă până în anul 1969, este transferat în Amara, în perspectiva încredinţării funcÅ£iei de protoiereu la Protoieria Slobozia, fapt împlinit la scurt timp ÅŸi derulat până la înfiinÅ£area Episcopiei Sloboziei ÅŸi CălăraÅŸilor, când a devenit preÅŸedinte al Consistoriului Episcopal. A fost aceasta o apreciere a respectului ÅŸi autorităţii preoÅ£eÅŸti de care se bucura în mod unanim.
Modest ÅŸi profund contopit cu vocaÅ£ia preoÅ£ească până la abandonarea de sine, înzestrat cu har ÅŸi cu o forţă intelectuală deosebite preotul Cosma Drăghicescu s-a dăruit fără nici-o rezervă tuturor problemelor ÅŸi frământărilor cu care îl solicitau enoriaÅŸii, cu o pasiune totală spre bine ÅŸi spre lumină. Åži-a înÅ£eles în profunzime menirea sa de a fi nu numai slujitor la altar ci ÅŸi o prezenţă permanentă lângă enoriaÅŸii săi.

La revenirea în sistemul nostru de învăţământ a orelor de religie a predat la ÅŸcoala din Amara, paralel cu activitatea didactică desfăşurată la Seminarul teologic din Slobozia, tot atunci înfiinÅ£at.

Este greu de exprimat în cuvinte dovezile de preÅ£uire pe care le primea în aceste activităţi pe care, ca ÅŸi pe cea de preot la parohie sau cele ale diferitelor responsabilităţi, le-a desfăşurat până când, la o vârstă înaintată, starea de sănătate nu i-a mai permis.

Ca cetăţean profund ataÅŸat comunităţii preotul Cosma Drăghicescu a colaborat cu autorităţile locale răspunzând cu solicitudine de fiecare dată când a fost nevoie, cu preocuparea de a fi un factor de echilibru ÅŸi de orientare către bine, căci în viziunea sa binele reprezenta armonia ÅŸi buna înÅ£elegere, slujirea dezinteresată a aproapelui.

A primit de-a lungul timpului multiple semne de apreciere din partea organelor ierarhic superioare, până la nivelul Patriarhiei, care i-a conferit titlul de Preot Iconom Stavrofor ÅŸi Crucea Patriarhală. A fost un apropiat al regretatului Patriarh Teoctist de a cărui preÅ£uire s-a bucurat până în ultima clipă a vieÅ£ii.

Toate acestea le-a primit ca semne ale aprecierii modului în care ÅŸi-a înÅ£eles menirea ÅŸi cu frământarea de a fi la înălÅ£imea nobilei ÅŸi atât de dificilei sale misiuni. Peste toate însă satisfacÅ£iile ÅŸi bucuriile sale majore au venit din partea enoriaÅŸilor, a oamenilor în slujba cărora s-a pus ÅŸi a colegilor, prin nenumărate semne de dragoste, de respect ÅŸi de preÅ£uire deosebită.

Sub semnul unei autentice protejări divine a făcut faţă şi a depăşit momente de viaţă dintre cele mai delicate, beneficiind şi de suportul unui echilibru şi al unei ambianţe familiale, de asemenea ocrotite de Dumnezeu.

SoÅ£ia l-a putut sluji cu devotament până la o vârstă înaintată, deÅŸi confruntată în mai multe rânduri cu grave probleme de sănătate, iar ca părinte s-a bucurat de realizările profesionale ÅŸi familiale ale unicului său fiu ÅŸi ale nurorii sale, ambii cadre didactice universitare.

La puÅ£in timp după ce păşise în ultimul an al celui de al nouălea deceniu de viaţă, pe 22 septembrie 2004, sufletul preotului Cosma Drăghicescu a trecut în Împărăţia Cerească. DespărÅ£irea sa de lumea pământească a prilejuit, de asemenea, o multitudine de semne ale sentimentelor deosebite pe care i le-au purtat cei care l-au cunoscut. Va fi lăsat în urma sa amintirea unui om bun, a unui spirit luminat, iar în mintea ÅŸi sufletul celor capabili să înÅ£eleagă, ideea că un om poate trăi străin de tare degradante ale condiÅ£iei umane, precum ura, invidia, orgoliul exacerbat, arivismul ÅŸi meschinăria, că a sluji oamenii înseamnă nu a fi lângă ei, ci împreună cu ei.

Astfel de gânduri îi vor fi determinat, de bună seamă, unuia dintre discipolii săi aprecierea din cuvântul său la slujba de înmormântare „Preot model, preotul COSMA DRAGHICESCU a fost un exemplu de cum trebuie să fie un preot".